Există câteva metode de prelucrare chimică a suprafeței materialului. Scopul acestora este obținerea unei suprafețe metalice curate.
- Decapare
Decaparea are sarcina de a îndepărta oxizii, în primul rând o depunere colorată, care se formează ca urmare a sudării materialului și alte decolorări sau depuneri de coroziune. Rezultatul decapării este o suprafață metalică curată care permite inițierea unei auto-pasivării naturale a oțelului inoxidabil pe suprafața metalică. Cei mai comuni agenți de decapare conțin acidul nitric (HNO3) și acidul fluorhidric (HF). Timpul necesar pentru efectuarea unei decapări corecte depinde de temperatura soluției și de gradul de concentrație a acesteia.
- Pasivare
Pasivarea (automată) naturală a oțelului inoxidabil are loc în prezența oxigenului conținut în apă sau în aer. Procesul în condiții naturale este însă de lungă durată și poate dura chiar câteva zile până când stratul pasiv să atingă grosimea corespunzătoare. Pasivarea chimică urmărește accelerarea formării stratului pasiv și garantează creșterea rapidă a acestuia până la obținerea rezistenței optime. Pasivarea se realizează într-o soluție de acid azotic diluat, iar timpul de prelucrare durează de la zece minute până la o oră.
- Curățare cu acid sau decontaminare
În cursul acestui proces are loc îndepărtarea particulelor de fier care corodează atunci când se află pe suprafața oțelului inoxidabil. Această situație are loc în cazul în care componentele din oțel inoxidabil sunt expuse la acțiunea unor contaminanți precum fierul (pulbere după șlefuire, pilituri, componente de fier corodate etc.)
- Electrolustruire
Electrolustruirea este folosită la curățarea suprafaței metalice, la reducerea rugozității și pentru a obține multe alte efecte dorite. În proces are loc fenomenul de electroliză, prin urmare acesta necesită fluxul de curent electric și utilizarea unui electrolit, cel mai adesea acesta este o soluție de acid sulfuric și ortofosforic. Electrolustruirea durează de obicei de la câteva până la douăzeci de minute.